Mecanisme ale victimizării în bullying: profile specifice și psihoterapie personalizată online

Finanțare:

Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)

Instituția gazdă:

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Romania

Durata proiectului:

2021-2023

Descrierea proiectului și obiective:

Bullying-ul este considerat o problemă critică în rândul copiilor și adolescenților fiind o formă specifică de comportament agresiv, realizat repetat de către unul sau mai multe persoane împotriva uneia sau mai multor persoane, care au dificultăți în a se apăra (Olweus, 1993). Pentru a defini comportamentele de bullying, au fost propuse trei criterii: primul criteriu este repetiția incidentelor agresive, bullying-ul fiind un comportament sistematic și repetat; al doilea criteriu definitoriu este intenționalitatea săvârșirii, comportamentele de hărțuire sunt realizate cu intenția premeditată a agresorului de a provoca victimelor prejudicii emoționale, fizice sau sociale. Prin urmare, incidentele care sunt accidentale sau cauzate de diferențe de opinie între tineri nu sunt considerate comportamente de bullying, ci conflicte. Al treilea criteriu este existența unui dezechilibru de putere între agresor și victimă. Dezechilibrul de putere poate proveni din mai multe surse: a) caracteristici demografice (vârstă, origine etnică, rasă, statut socio-economic) b) caracteristici fizice (înălțime, greutate) c) caracteristici psihologice (temperament, personalitate, afectivitate) d) caracteristici sociale (popularitate, statut social, număr de prieteni).

Incidenta copiilor care sunt victime ale bullying-ului este chiar mai pronunțată în România în comparație cu alte țări din OECD. Rata prevalenței bullying-ului este de 34% în România, comparativ cu rata medie de prevalență de 30,5% în alte țări OECD. Atât consecințele grave și negative pe termen lung ale victimizării prin bullying, cât și prevalența ridicată a bullying-ului indică necesitatea de a găsi modalități prin care să reducem acest fenomen. Cele mai multe programe existente împotriva bullying-ului sunt concepute pentru a viza populația generală (programe de prevenție universală), iar doar câteva sunt concepute pentru a viza profilurile individuale ale celor care sunt victime ale bullying-ului. În timp ce multe dintre aceste programe universale sunt benefice, înregistrează efecte foarte mici în reducerea incidentelor reale de bullying. Studiile arată că unii copii continuă să fie victime ale bullying-ului, în ciuda implicării într-un program școlar universal împotriva bullying-ului. Chiar și puținele intervenții țintite existente pentru victimizarea prin bullying au doar efecte marginal mai mari.

Obiectivele proiectului:

Proiectul și-a propus să abordeze lacunele existente la nivelul programelor specifice adresate victimelor bulying-ului în școală, stabilind următoarele obiective principale: 1) Identificarea mecanismelor cognitive asociate cu problemele emoționale și comportamentale specifice (anxietate, depresie, probleme de conduită, ODD și ADHD) printre victimele bullying-ului și crearea profilurilor victimelor pe baza acestor mecanisme cognitive; 2) Dezvoltarea primei intervenții personalizate online pentru victimizarea prin bullying, bazată pe diferitele mecanisme cognitive identificate; și 3) Testarea fezabilității și eficacității intervenției online pentru victimizarea prin bullying.

Acest proiect va aduce contribuții substanțiale la cercetarea existentă privind victimizarea prin bullying și va avea implicații semnificative în abordarea națională de abordare a bullying-ului, deoarece rezultatele acestuia pot fi integrate în Strategia Națională Anti-bullying și diseminate în școlile din România.

Project PN-III-P4-ID-PCE-2020-2417 funded by